Terapii Naturiste

Plante medicinale Vă invităm să consultaţi şi alte plante medicinale din catalog.

Bănuţei

Având origini în Europa Centrală, de Vest şi de Nord, bănuţeii se folosesc din cele mai vechi timpuri în diverse ramuri de medicină alternativă.

Prezentare generală

  • Denumirea uzuală: bănuţei (lat. Bellis perennis). Denumiri alternative: bănuţi, părăluţe, năsturaşi, floarea-Paştelui, ochiul boului, margareta mică a pajiştilor.
  • Scurtă descriere: Plantă ierboasă, perenă, înaltă de maxim 15 cm la maturitate. Florile sunt albe, roşietice sau galbene. Bănuţeii apar în culturi spontane pe pajişti de câmpie şi de munte, dar pot fi cultivaţi şi ca plante decorative.
Banutei 1

Principii active

Printre constituenţii acestei planete se numără flavonoide, poliacetilene, taninuri, substanţe amare, saponine, mucilagii, rezine, inulină, minerale, acid malic, acetic, oxalic, uleiuri eterice.

Factorul curativ: florile şi, mai rar, frunzele.

Acţiune terapeutică

Efect antiinflamator, astringent, digestiv, spasmodic, laxativ, purgativ, expectorant, tonic, emolient.

Intern

  • datorită proprietăţilor astringente, Bellis perennis se foloseşte în special ca remediu în vindecarea rănilor;
  • utilizat cu succes în tratarea intoxicaţiilor;
  • previne şi ameliorează constipaţia ca urmare a proprietăţilor laxative şi purgative;
  • stimulează tractul digestiv şi pofta de mâncare;
  • ameliorează migrenele şi cefaleele;
  • în insuficienţa renală cronică;
  • tratează cistita şi alte inflamaţii ale tractului urinar;
  • în tratamentul reumatismului şi gutei;
  • proprietăţile stringente şi antiinflamatoare conduc la vindecarea inflamaţiilor căilor respiratorii superioare, bronşitei şi corizei (inflamaţia mucoasei nazale);
  • uşurează naşterea;
  • calmează durerile menstruale ca urmare a efectului antispasmodic asupra muşchilor din zona uterului.

Extern

  • vindecă rănile, atât ca tratament intern, cât şi extern;
  • contribuie la vindecarea dermatozelor.
Banutei 2

Mod de întrebuinţare

  • Se foloseşte sub formă de decoct, infuzie, tinctură, sirop sau ulei.
  • În intoxicaţii: se bea un litru de ceai pe zi, timp de 12 zile consecutive, pe stomacul gol, dimineaţa şi seara.
  • În insuficienţă renală cronică: se urmează tratamentul de mai sus, iar în ceai se adaugă păpădie proaspată (trei-patru plante cu tot cu rădăcină).
  • Ceaiul se prepară în felul următor: se toacă mărunt o mână de flori proaspete, apoi se lasă la infuzat în jumătate de litru de apă timp de 4-5 ore, după care se filtrează. Zeama care rezultă se pune deoparte, iar florile se opăresc cu încă jumătate de litru de apă clocotită, după care se acoperă şi se lasă la răcit. La final, se combină cele două extracte, obţinându-se un litru de ceai care se bea conform indicaţiilor de mai sus.
  • Florile proaspete se pot consuma în salată, ca ingredient în supele de primavara alături de urzică şi spanac sau ca adaos în salatele de fructe. În supe şi ciorbe, florile se pun doar după ce s-a stins focul.
  • Florile tocate şi amestecate cu miere se folosesc intern mai ales pentru tratarea infecţilor din zona gâtului şi a arborelui bronşic.

Precauții, contraindicații

Nu se cunosc.

Cristiana Tănase
© Editura Fidelia

Plante medicinale Vă invităm să consultaţi şi alte plante medicinale din catalog.


Tarancuta

Remedii populare

Răni (prin tăiere) - Se ține în ulei de Măsline planta Sunătoare cel puțin 24 de ore. Cu uleiul astfel preparat se ung rănile care se vor închide foarte repede.



Sfaturile și orice alte informații despre sănătate disponibile pe TerapiiNaturiste.ro au doar scop informativ, nu sunt sfaturi medicale, nu sunt menite să înlocuiască recomandarea medicului. Utilizatorii își asumă toată responsabilitatea pentru aplicarea conținutului asupra lor.

tratament - terapie - naturist - reţete - sănătate - boala - medicina - alternativă - populară - catalog plante medicinale