Plantă foarte răspândită şi nepretenţioasă, care poate creşte de la câmpie la munte, brusturele are proprietăţi medicinale deosebite, insuficient exploatate în prezent.
Prezentare generală
Denumirea uzuală: brusture (lat. Arctium lappa). Denumiri alternative: iarba boierului, scaiul oii, scaiete mare, caftalan, lipan, lăptuc.
Scurtă descriere: Plantă bianuală cu o înălţime între 1-2 metri, rădăcină pivotantă care poate ajunge şi la 60 cm lungime şi 6 cm grosime. Frunzele sunt mari, triughiulare, ovate sau cordate, verzi pe partea superioară şi albicioase pe cea inferioară. Frunzele bazale apar în primul an de vegetaţie pornind direct din rădăcină, iar in al doilea an apar tulpinile florifere puternice. Inflorescenţele sunt globuloase, iar florile mov-purpuriu, cu ţepi.
Principii active
La nivelul rădăcinii, care este crocantă şi dulce: inulină (27-45%), mucilagii, acizi cafeichimici (acid palmitic, steric și cofeic), ulei esenţial bogat în acizi amari, vitamine din complexul B, nitrat de potasiu, taninuri, fibre dietetice. La nivelul frunzelor: fitoncide, arctiină și lapanol.
fibrele din rădăcina de brusture absorb compuşii toxici, favorizând eliminarea acestora;
puternic tonic sanguin şi purificator (curăţă organismul de toxine şi mucozităţi);
acţiune de detoxifiere a ficatului, pe care îl protejează atunci când este confruntat cu mulţi agenţi toxici;
ca urmare a acţiunii detoxifiante, depurative şi diuretice, brusturele este foarte eficient în tratamentul diverselor afecţiuni dermatologice (acnee, dermatice seboreice, furunculoze etc.);
acizii din compoziţie protejează colagenul cutanat de efectele produse de expunerea la raze UV;
stimulează urinarea şi transpiraţia;
sprijină buna funcţionare a rinichilor, îndepărtând acumularea de acizi în organism;
ca urmare a conţinutului ridicat de inulină, are efect hipoglicemiant; reduce absorbţia glucozei în organism;
rădăcina de brusture resuce absorbţia intestinală de colesterol şi a lipidelor;
rădăcina de brusture are rol antiinflamator şi antioxidant;
frunzele se folosesc în vindecarea arsurilor de gradul 1, 2, 3 şi 4; se numără printre cei mai puternici vindecători ai arsurilor;
frunzele reduc umflăturile şi tumefacţiile, în special pe cele articulare;
în combinaţie cu tratamentul intern, vindecă aproape toate tipurile de afecţiuni dermatologice;
prin masaj, stimulează creşterea părului şi tratează mătreaţa.
Mod de întrebuinţare
Intern, se utilizează rădăcinile, în afecţiuni hepatice, pentru stimularea bilei, în scop diuretic sau hipoglicemiant, dar şi în tratamentul afecţiunilor dermatologice. Rădăcinile trebuie despicate şi uscate şi se folosesc sub formă de tinctură, decoct sau macerat.
Decoctul se obţine din două linguriţe de rădăcină tocată mărunt la o cană cu apă. Se consumă două căni pe zi.
Maceratul la rece se prepară din 4 linguri de rădăcină la 1 litru de apă. Se lasă la macerat între 6 şi 8 ore. Toată cantitatea se bea treptat pe parcursul unei zile.
Tinctura se obţine din două căni cu alcool în care se lasă la macerat timp de două săptămâni 100 g rădăcină mărunţită.
Extern, se foloseşte în diverse loţiuni pentru vindecarea arsurilor şi stimularea regenerării părului. Se pot face de asemenea frecţii reumatice şi articulare. În afecţiunile dermatologice se aplică local sub formă de decoct (două linguri la o cană de apă), însoţit şi de tratamentul intern.
În arsuri, răni, entorse şi luxaţii se pot pune cataplasme cu frunze zdrobite sau cu infuzie din pulbere (o lingură de pudră din rădăcină la o cană cu apă clocotită, lăsată la infuzat circa 10 minute).
Precauții, contraindicații
Nu există.
Informaţii suplimentare
Având acţiune antitermică, rădăcinile de brusture au fost foarte căutate în timpul epidemiilor de ciumă.
Din brusturele se poate obţine şi şampon natural: două gălbenuşuri, trei linguri cu apă, câte zece picături de tinctură de brusture, tinctură de urzică, tinctură de mesteacăn.
Deşi prima datare a utilizării brusturelui în Europa provine din perioada medievală, acesta este folosit şi în medicina chineză, cel mai probabil din timpuri mult mai îndepărtate.
Pe lângă meritele sale excelente ca plantă medicinală, brusturele este folosit şi ca ingredient culinar. Este renumit în bucătăria japoneză (unde se numeşte gobo), în cea coreană (ueong), dar şi în cea iataliană şi portugheză (sub denumirea de bardana).
Leac contra durerilor de gât - Se fierbe o linguriță de semințe de Ridichi și o lingură de miere într-o jumătate de ceașcă de oțet. Adăugați apă până ce tăria otetului devine suportabilă și faceți gargară de mai multe ori pe zi. Semințele de Ridichi conțin uleiuri eterice, bogate în sulf, și acționează ca un antibiotic natural.
Sfaturile și orice alte informații despre sănătate disponibile pe TerapiiNaturiste.ro au doar scop informativ, nu sunt sfaturi medicale, nu sunt menite să înlocuiască recomandarea medicului. Utilizatorii își asumă toată responsabilitatea pentru aplicarea conținutului asupra lor.
