Cartoful

Originar din America de Sud, unde era baza alimentaţiei incaşilor, cartoful a fost adus în Europa de conchistadorii regelui Filip al II-lea şi este cultivat în prezent în peste 120 de ţări. Pe lângă valoarea nutritivă deosebită, tuberculii au şi unele proprietăţi medicinale speciale.

Prezentare generală

• Denumirea uzuală: cartof (Solanum tuberosum L). Denumiri alternative: barabule, caraboi.
• Scurtă descriere: Tulpinile subterane formează tuberculi, frunzele sunt penat-sectate, iar florile albe. Fructul este o bacă sferică, suculentă.

Principii active

Cartoful conţine 74-75% apă, 2% proteine, 19-22% hidraţi de carbon, lipide, sodiu, calciu, fosfor, vitaminele A, B1, B2, B6, C (20 mg%), niacină. Dintre microelemente: magneziu, mangan, sulf, cupru. În compoziţia cartofului se găsesc şi cantităţi mici de acid citric şi malic. Frunzele, florile, fructele şi tuberculii verzi conţin solanină, o substanţă toxică, alături de alţi alcaloizi toxici. Tuberculii ajunşi la maturitate pot fi consumaţi fără probleme de toxicitate.

Factorul curativ: tuberculii.

Acţiune terapeutică

Efect diuretic, antidiabetic, antihepatic, antihemoroidal, entiedematos; susţine refacerea pielii după insolaţii, arsuri, contuzii.

Intern

• în litiaze bilizare şi hepatice, se recomandă cura de cartofi; în hepatita cronică se recomandă salată de cartofi cruzi raşi sau fierţi;
• conţinutul ridicat în potasiu şi proprietăţile diuretice recomandă cartoful în tratamentul litiazelor renală şi vezicală;
• cartoful are o acţiune apropiată de a digitalicelor, fiind astfel recomandat cardiacilor; digitalicele sunt substanțe extrase din frunzele de degețel-roșu, folosite ca tonic al aparatului circulator;
• diabeticii pot consuma o dată pe săptămână 1 kg de cartofi copţi în coajă sau fierţi în loc de pâine, cu efecte benefice în scăderea simtomelor specifice bolii;
• în gastritele hiperacide, ulcer gastric şi duodenal, dispepsii, regimul cu cartofi este foarte eficient;
• consumul de cartofi cruzi, fierţi sau copţi este recomandat în diete pentru scăderea în greutate;
• în profilaxia afecţiunilor hemoroidale.

Următoarea serie a cursurilor de astrologie şi numerologie începe în 10 mai 2024

Extern

• cartoful crud vindecă diverse afecţiuni ale pielii precum crăpături, arsuri, insolaţii, iritaţii;
• contribuie la retragerea edemelor pleoapelor;
• în ulcerul varicos, se pun cataplasme cu cartofi raşi;
• în migrene, se pun felii de cartof crud pe frunte;
• calmează panariţiul şi contuziile;
• în afecţiunile căilor respiratorii însoţite de tuse seacă se fac inhalaţii cu aburi de cartof.

Mod de întrebuinţare

• Se pot consuma ca aliment, prin coacere sau fierbere în coajă.
• Sucul proaspăt este foarte eficient în afecţiunile gastrice.
• O jumătate de pahar de suc de cartofi băut cu un sfert de oră înainte de fiecare masă are efecte puternice de inhibare a apetitului alimentar. Mai mult, acest remediu stimuleaza din plin procesele de eliminare, ceea ce produce accelerarea pierderii în greutate.
• Cataplasmele se pot face fie cu tuberculi cruzi raşi (pentru arsuri şi insolaţii), fie cu cartofi fierţi (în panariţiu şi contuzii).
• Pentru calmarea iritaţiilor, se poate folosi pudră din făină de cartofi.
• Pentru calmarea tusei, se fac inhalaţii cu abur de cartofi fierţi.

Precauții, contraindicații

Nu există.

Informaţii suplimentare

• Pe teritoriul ţării noastre, cartoful a fost cultivat mai întâi în Transilvania, de unde s-a răspândit în Ţara Românească şi Moldova la începutul secolului al XIX-lea.
• Se spune că iniţial europenii nu ştiau ce parte a plantei este comestibilă şi au început să consume părţile verzi, ceea ce a produs intoxicaţii grave. Drept urmare, prin ordin regal, culturile de cartofi au fost arse. Abia după ce tuberculii au fost gătiţi pe foc s-a constatat că au un gust plăcut şi că nu afectează sănătatea.
• Cartoful a fost menţionat în lucrarea “Istoria plantelor rare” din anul 1601 a lui Clasius. De aici putem deduce faptul că planta nu s-a răspândit uşor în Europa. Cel care a încurajat cu succes cultivarea cartofului pe continentul nostru a fost farmacistul francez Antoine-Augustin Parmentier. În secolul al XVIII-lea acesta a obţinut cartofi cu tuberculi mari şi a stârnit astfel curiozitatea altor horticultori.
• Se spune că scriitorul Alexandre Dumas s-a vindecat de o afecţiune gastrică numai printr-un regim cu cartofi.
• Deşi potrivit opiniei generale cartofii îngraşă, acest lucru se întâmplă doar dacă se consumă în combinaţii cu grăsimi şi sosuri. În afara combinaţiilor cu alte alimente, cartofii sunt chiar recomandaţi împotriva obezităţii.

Cristiana Tănase
© Editura Fidelia