Originar din India de est şi Himalaya, castravetele aparţine aceleiaşi familii cu dovleacul, dovlecelul şi pepenele, fiind renumit nu numai pentru rolul său culinar sau cosmetic, ci şi ca plantă medicinală.
Prezentare generală
Denumirea uzuală: castravete (Cucumis Sativus L).
Scurtă descriere: Plantă sub formă de viţă târâtoare de circa 2 metri lungime, care se caţără prin intermediul unor cârcei. Frunzele sunt mari şi acoperă fructul cilindric, alungit, care poate atinge şi 60 cm (lungimea obişnuită este de 10 cm).
Principii active
Fructul este alcătuit 95% din apă, protide în cantităţi mici, hidraţi de carbon, sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier, vitaminele A, B1, B2, C.
Factorul curativ: fructul şi seminţele.
Acţiune terapeutică
Diuretic, depurativ, uşor laxativ, antitusiv, antiinflamator; curăţă şi catifelează pielea.
Intern
sucul proaspăt de castravete este foarte eficient în litiază urică, artrită şi gută; în combinaţie cu suc de morcov, ridiche sau sfeclă, se consideră a fi cel mai puternic litotritic – dizolvă acidul uric şi mărunţeşte calculii vezicali;
calmează colicile şi catarurile intestinale, având efect uşor laxativ;
seminţele de castravete calmează tusea;
decoctul are acţiune expectorantă;
efecte depurative în gută;
în cantităti mari, sucul de castravete are o contribuţie semnificativă la detoxifierea organismului;
întrucât are foarte puţine calorii, este recomandat în multe cure de slăbire şi în obezitate; totuşi, trebuie menţionat că este greu digestibil.
efect antiinflamator în diverse iritaţii ale pielii; calmează pruritul şi pecinginea;
curăţă şi catifelează pielea; poate fi folosit şi pe ten gras cu pori dilataţi, şi pe ten uscat;
îndepărtează ridurile şi estompează pistruii.
Mod de întrebuinţare
Se poate consuma ca atare.
Sucul se obţine în centrifugă (după decojire) sau dat pe răzătoare şi stors. Se consumă simplu sau în combinaţie cu cel de morcov, ridiche şi sfeclă. Se consumă frecvent câte o cană sau două pe zi.
Decoctul se prepară dintr-o lingură de semniţe la o cană cu apă fiartă. Se consumă câte două căni pe zi. Decoctul acţiune expectorantă şi calmează tusea.
În dermatoze şi pentru retragerea ridurilor se aplică felii de castraveţi direct pe piele.
Pentru tenuri grase, se recomandă loţionări cu suc de castraveţi în apă caldă, aplicat pe pielea cu porii dilataţi. Peparatul se cunoaşte şi sub denumirea “lapte de castravete”. Pentru tenuri uscate, se fac loţionări cu suc de castraveţi în amestec cu ulei de migdale. Se mai utilizează şi sub formă de loţiune obţinută din lapte şi felii macerate de castravete.
Se poate obţine şi unguent: se dă pe răzătoarea mică un castravete şi se amestecă apoi cu o cremă de faţă. Se aplică pe tenul cu tendinţe de ridare. Recipientul se păstrează la frigider.
Precauții, contraindicații
Nu există.
Informaţii suplimentare
Deşi din punct de vedere ştiinţific castravetele este un fruct, este clasificat ca legumă datorită felului în care este consumat şi utilizat în bucătărie. Acest lucru este valabil şi pentru alte plante, cum ar fi roşia şi dovlecelul.
Castravetele este una dintre cele mai vechi plante de cultură. Apare pe fresce egiptene vechi de peste trei mii de ani. Este menţionat şi în Biblie, precum şi în legenda lui Gilgamesh. Se spune că împăratul roman Tiberius consuma castraveţi la fiecare masă.
Sucul de varză ajută la vindecarea ulcerelor, a constipaţiilor rebele, a erupțiilor și eczemelor; adăugarea de sare preparatelor din varză distruge vitaminele acesteia.
Sfaturile și orice alte informații despre sănătate disponibile pe TerapiiNaturiste.ro au doar scop informativ, nu sunt sfaturi medicale, nu sunt menite să înlocuiască recomandarea medicului. Utilizatorii își asumă toată responsabilitatea pentru aplicarea conținutului asupra lor.
