Răspândit în păduri, unde se integrează natural în flora spontană, cerenţelul este un condiment aparte datorită mirosului său asemănător cu al cuişoarelor, dar şi o plată medicinală remarcabilă.
Prezentare generală
Denumirea uzuală: cerenţel (lat. Geum urbanum). Denumiri alternative: cernăţel, crânceş, cuişoriţă, ridichiuţă, ridichioară.
Scurtă descriere: Plantă erbacee perenă ce creşte în zone umbroase şi umede din păduri. Atinge înălţimi între 25-100 cm şi prezintă frunze dinţate pe margini, cele de la bază dispuse sub formă de rozetă. Înfloreşte din luna mai până în septembrie. Florile sunt gabene, mici, aşezate în vârful rămurelelor şi au câte cinci petale.
Principii active
Rădăcinile şi rizomii au în compoziţie 10-18% taninuri, ulei esenţial, enzime, substanţe amare, amidon, zaharuri şi săruri minerale.
ameliorează entericolitele şi alte afecţiuni stomacale; ca urmare a conţinutului bogat în taninuri, rizomii scad secreţiile mucoaselor, permeabilitatea capilarelor şi a membranelor celulare, ceea ce face consumul de cerenţel foarte eficient în tratamentul diareei;
taninurile îl fac eficient şi în bolile hepatice şi ale vezicii biliare;
mobilizează proteinele din sânge şi opreşte hemoragiile (acţiune hemostatică);
eugenolul din rizomii uscaţi au rol antiseptic şi calmant;
eficient în tratamentul afecţiunilor hemoroidale;
sub formă de decoct, reglează ciclul menstrual, calmând durerile şi reducând hemoragiile;
calmează spasmele musculare;
în depresie, se consumă sub formă de infuzie, o cană sau două pe zi;
gargara cu infuzie de cerenţel ajută la vindecare amigdalitei.
în stomatite, abcese dentare şi gingivite se aplică tamponări cu decoct pe locul dureros;
tot sub formă de decoct, curăţă şi dezinfectează plăgi deschise.
Mod de întrebuinţare
Decoct din două linguriţe de rizomi şi rădăcini uscate bine mărunţite la o cană cu apă. Se beau neîndulcite câte două căni pe zi.
Din rizomi uscaţi se poate prepara pulbere bine mărunţită. Se consumă câte o jumătate de linguriţă de 2-3 ori pe zi.
Tinctura se obţine prin macerare a 20 g rizomi la 100 ml alcool de 60 grade. Se lasă la macerat timp de 8 zile. Se consumă câte 20-25 de picături de 3 ori pe zi.
Tinctura se poate aplica pe răni deschise pentru a opri sângerarea. Este foarte utilă pentru masarea zonelor afectate de dureri musculare. Ca diluţie de 1:1 se poate folosi şi pentru comprese gingivale.
Infuzia se prepară din rădăcină şi este foarte bună în infecţiile intestinale. Se prepară dintr-o lingură de rădăcină uscată mărunţită peste care se toarnă o cană cu apă. Se lasă la macerat câteva ore, apoi se fierbe.
Precauții, contraindicații
Supradozajul poate produce greaţă şi vărsături. Femeile însărcinate ar trebui să consume preparatele din cerenţel numai la recomandarea medicului.
Informaţii suplimentare
Datorită eugenolului din compoziţie care îi dă o aromă aparte, în Evul Mediu rădăcina de cernăţel era un înlocuitor scorţişoarei şi al cuişoarelor (acestea costau foarte mult, fiind aduse din India).
Medicul, alchimistul şi astrologul elveţian Paracelsus este cel care a descoperit eficienţa cerenţelului în tratamentul bolilor de ficat.
Leac pentru insomnie, palpitații și agitație nervoasă - Se prepară un amestec din plante uscate și mărunțite de Talpa-gâștii, flori de Păducel și rădăcini de Valeriană, luate în cantități egale. Peste o lingură de amestec se toarnă 200 ml apă clocotită, se lasă să se infuzeze timp de o oră și se strecoară. Infuzia se bea călduță, câte 50 ml de patru ori pe zi, înainte de mesele principale și înainte de somn.
Sfaturile și orice alte informații despre sănătate disponibile pe TerapiiNaturiste.ro au doar scop informativ, nu sunt sfaturi medicale, nu sunt menite să înlocuiască recomandarea medicului. Utilizatorii își asumă toată responsabilitatea pentru aplicarea conținutului asupra lor.
