Cireşul

Răspândit pe teritoriile dintre Marea Neagră şi Marea Caspică, cireşul este originar din Asia Mică şi are, pe lângă rolul alimentar îndrăgit, recomandări terapeutice valoroase.

Prezentare generală

• Denumirea uzuală: cireş (lat. Prunus avium, Cerasus avium, Cerasus dulcis). Denumiri alternative: cireşul dulce.
• Scurtă descriere: Pom fructifer cu flori de culoare albă, cu codiţe de 3-5 cm. Poate atinge o înălţime de până la 9 metri. Frunzele sunt caduce (căzătoare), lungi de 8-15 cm. Pomul rodeşte în 3-5 ani de la plantare şi este destul de pretenţios faţă de sol, care trebuie să fie fertil, bine drenat. Fructele sunt de tip drupă lucioasă, cu pieliţa de culoare roşu-închis, galbenă sau albă, în funcţie de soi. Cu cât soiul este mai târziu şi fructele au mai mult timp de formare, cu atât gustul devine mai dulce.

Principii active

Fructele conţin 90% apă, zaharuri – în special levuloză, motiv pentru care pot fi consumate de diabetici. Conţinutul este bogat şi în săruri (Na, K, Ca, P, Mg, Fe), alături de clor, sulf şi microelemente (Zn, Cu, Mn etc.). Cireşele dulci au în compoziţie circa 13% hidraţi de carbon. Dintre vitamine – A, B1, B2, C. Codiţele (pedunculii) au conţinut bogat în săruri de potasiu, flavonoide, catechinice şi taninuri.

Factorul curativ: fructele şi codiţele.

Acţiune terapeutică

Digestivă, diuretică, depurativă, antimigrene.

Intern

• fiind uşor acide, cireşele sunt un bun adjuvant în colitele de fermentaţie;
• efectul uşor laxativ şi aportul caloric redus le recomandă în constipaţie, dar şi în obezitate;
• acţiune diuretică puternică; consumul de cireşe purifică organismul şi intervine în afecţiunile renale, inclusiv în litiază;
• benefice în tratamentul gutei, reumatismului, aterosclerozei;
• sprijină regenerarea celulei hepatice, fiind şi un puternic detoxifiant;
• în stări de nelinişte au efect sedativ asupra sistemului nervos;
• în litiază urinară şi biliară se prepară infuzie din codiţe de cireşe;
• sâmburii de cireşe tratează paraziţii intestinali;
• sunt unele dintre cele mai eficiente fructe în prevenirea proceselor de îmbătrânire.

Actuala serie a cursurilor a început în 27 ianuarie, dar se mai pot face înscrieri la cursurile de astrologie relaţională şi astrologie previzională.

Extern

• compresele cu fructe zdrobite au proprietăţi antimigrenoase;
• în cosmetică, proprietăţile astringente şi tonice contribuie la redarea elasticităţii pielii.

Mod de întrebuinţare

• Cure cu fructe proaspete în obezitate şi artrită. Se consumă o cantitate stabilită în fiecare zi sau doar cireşe timp de două zile pe săptămână.
• Sucul din fructe proaspete este recomandat în special în hepatite.
• Infuzia se face turnând apă clocoitită peste câteva codiţe uscate. Se beau două căni pe zi în litiază urinară şi biliară.
• Pentru uz extern, compresele se obţin din fructe zdrobite.

Precauții, contraindicații

Nu există.

Informaţii suplimentare

• În medicina populară se foloseşte cu rol antitusiv şi cleiul scoarţei de cireş.
• Se spune că cireşul a fost adus în Europa de celebrul gurmand roman Luculus, în urma victoriei sale asupra regelui Pontului, Mitridate.
• Romanii şi grecii cultivau cireşi încă din urmă cu 2500 de ani, folosindu-l atât pentru consum alimentar, cât şi pentru lemnul deosebit.

Cristiana Tănase
© Editura Fidelia