Dud

Adus în Europa în secolul al XII-lea, dudul este originar din Asia. În scop terapeutic, medicina tradiţională foloseşte din cele mai vechi timpuri frunzele şi fructele.

Prezentare generală

• Denumirea uzuală: dud alb (lat. Morus alba) şi dud negru (Morus nigra). Denumiri alternative: agud, frăgar.
• Scurtă descriere: Arbore ce poate atinge înălţimi de 15 m, cu o varietate de specii cunoscute (peste 15). Tulpina este dreaptă şi se ramifică de la mică înălţime. Frunzele sunt subţiri, cu forme variate, uşor lucioase pe faţă. Înfloreşte în mai şi rodeşte după vârsta de 7-9 ani. Arborele este dioic (are exemplare feminine şi masculine).

Principii active

Frunzele sunt bogate în taninuri, provitamina A, vitamina C şi antocianozide; acizi (aspartic, folinic, acetic, propionic), arginină, compuşi volatili (butilamina), aldehide, cetone, betacaroten, carbonat de calciu, adenină. Fructele conțin vitamine din grupul B, vitamina K, minerale (calciu, fosfor, magneziu, mangan, fier, potasiu etc.), antioxidanţi, vitamina C, A, E.

Factorul curativ: frunzele şi fructele.

Acţiune terapeutică

Efect antidiabetic, astringent (fructele necoapte), laxativ (fructele coapte).

Intern

• extractele din frunze au acţiune hipoglicemiantă, fiind recomandate ca adjuvant în diabet;
• în gastrită se prepară infuzie dintr-o combinaţie de frunze de dud şi flori de salcâm; frunzele de dud au rol de alcalinizare;
• în enterocolită, se consumă fructe abia date în pârg; acestea au efect astringent;
• infuzia din frunze de dud are şi ea proprietăţi astringente şi acţionează eficient în diaree;
• fructele coapte au efect laxativ şi uşor diuretic, fiind recomandate în constipaţie;
• în tratamentul eczemelor, se bea zilnic o cană cu infuzie din frunze de dud.

Următoarea serie a cursurilor de astrologie şi numerologie începe în 9 decembrie 2024.

Extern

• sub formă de gargară, infuzia concentrată şi sucul acid se folosesc în tratarea aftelor, stomatitelor şi anginelor, având proprietăţi astringente şi dezinfectante.

Mod de întrebuinţare

• Fructele proaspete pot fi consumate ca atare.
• Sucul de fructe poate fi folosit pentru gargară.
• Frunzele se folosesc sub formă de infuzie (o lingură de frunze la o cană cu apă fierbinte). Se consumă 2-3 căni pe zi. Dacă se asociază cu frunze de afin, teci de fasole şi frunze de urzică, se utilizează în tratamentul diabetului zaharat, ca adjuvant.
• Siropul din fructe proaspete este folosit ca un bun laxativ, diuretic şi depurativ. Se prepară astfel: se strivesc dudele bine coapte, la fiecare kilogram de fructe adăugându-se 300 ml apă. Se amestecă, se pun apoi într-o bucată de tifon şi se stoarce compoziţia deasupra unui vas în care urmeaza să se fiarbă. Pentru un kilogram de suc se adaugă un kilogram de zahăr. Se amestecă bine cu o lingură de lemn şi se fierbe timp de un sfert de oră. Când este aproape gata, se adaugă trei linguri de suc proaspăt de cătină şi se toarnă fierbinte în sticle care vor fi înfăşurate în prosoape ude. Înainte de a se pune dopul, se adaugă o linguriţă de alcool alimentar de peste 45 de grade sau rom. Se păstrează la rece.

Precauții, contraindicații

Nu există.

Informaţii suplimentare

• Frunzele de dud constituie hrana principală a viermilor de mătase.

Cristiana Tănase
© Editura Fidelia